samedi 28 janvier 2012

Dacă mâine n-ar mai fi...

...sau uneori e bine să dai glas

Mesaj 1: Imi pare rău că am fost/sunt atât de cicălitoare de parcă încerc să înlocuiesc vreo mamă grijulie. Era/e felul meu de a-ți arăta că-ți mulțumesc că mă suporți zi de zi și că ești/vei fi acolo orice-ar fi.

Mesaj 2: Îți mulțumesc pentru ochii tăi căprui calzi, pentru părul negru, drept ce-l prindeam mereu în îmbrățișări. Îți mulțumesc pentru toate sfaturile și pentru înțelegerea și răbdarea de care ai dat/dai mereu dovadă.

Mesaj3: Îți mulțumesc că ai apărut exact atunci când aveam mai mare nevoie de tine. Îți mulțumesc că ești acolo în fiecare zi și că pot să împart cu tine priviri și zâmbete furișe.

Mesaj4: Îți mulțumesc că ai apărut exact când a trebuit. Ai fost ca un făcut. Datorită ție devin în fiecare zi ceea ce îmi doresc.

Telefon 1: "Bună, eu sunt! Te-am sunat să-ți spun, după atâta amar de vreme, nu mă întrerupe că am să uit, că... eu cred că te-am iubit mai mult decât am să-mi dau sau ai să-ți dai vreodată seama. Am fi fost fericiți împreună.Ai grija de tine și dorește-ți să fii fericit nu doar azi și maine, ci mereu, în fiecare dimineață"

Dar totul rămâne scris și poate de prea puține ori spus!

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire